Universitatea Harvard a decernat, zilele trecute, premiile Ig Nobel, ajunse la cea de-a 19-a ediţie, onorand astfel descoperirile ştiinţifice ciudate, inutile, care ii fac pe oameni mai mult să radă decat să inveţe ceva nou. Acordarea acestor distincţii ţine însă să arate şi cum o parte din banii destinaţi cercetării sunt folosiţi pentru descoperiri care nu revoluţionează cu nimic ştiinţa.

Bărbile conţin microbi

Studiile ştiinţifice ale lui Manuel Babeito, din SUA, au fost recompensate cu Ig Nobel la categoria “sănătate publică”, pentru că au demonstrat că există microbi în firele de păr din bărbile şi mustăţile bărbaţilor.


Petrolul şi apa nu se amestecă

Eric Adams (SUA) “a descoperit”, în urma unui studiu finanţat de British Petroleum (compania responsabilă pentru dezastrul din Mexic, unde tone de petrol au fost deversate în ocean), că petrolul şi apa nu pot forma un amestec omogen. Având în vedere că principiul este similar cu cel al uleiului care nu se amestecă cu apa, “descoperirea” sa este, de fapt, un lucru cunoscut de multă vreme... Adams a luat premiul la categoria “chimie”.

Astmul, «tratat» cu o plimbare în montagne russe


Simon Rietveld, din Olanda, a fost declarat câştigător, alături de colegii săi, la categoria “medicină”, după ce a afirmat că astmul poate fi tratat printr-o plimbare cu montagne russe. Se pare că adrenalina eliminată în corp îi ajută pe adulţi şi pe copii să respire ceva mai bine o vreme, însă specialiştii spun că nu e un tratament propriu-zis şi că o astfel de plimbare nu poate vindeca pe nimeni de astm.


«Mucii» balenelor, colectaţi cu elicopterul


Karina Acevedo-Whitehouse, din Marea Britanie, şi colegii săi de la Institutul de Zoologie din Londra au primit lg Nobel pentru inginerie, după ce au perfecţionat un sistem de colectare a mucozităţilor balenelor cu ajutorul unui minielicopter cu telecomandă. “Mucii” strânşi sunt testaţi în laborator pentru a se vedea care e starea de sănătate a balenelor.

Reţea feroviară modelată din noroi


Mark Fricker şi Dan Bebber, de la Universitatea Oxford, au reuşit să modeleze în noroi o reţea feroviară bine pusă la punct şi au obţinut un premiu Ig Nobel la categoria “transport”.


Promovarea la întâmplare, eficientă

Alessandro Pluchino, din Italia, a demonstrat matematic că organizaţiile devin mai eficiente dacă promovează oameni la întâmplare. El a luat lg Nobel pentru management.